istorie dulceMuzeul Județean Olt, în colaborare cu Asociația Muzeul Jucăriilor din București, organizează în perioada 5 iunie – 15 septembrie 2019 expoziția temporară „O istorie dulce” în care este prezentată o colecție inedită de cutii de bomboane și ambalaje de dulciuri din periaoda 1900-1989.

 

Dacă la început ciocolata era o băutură amară, de-abia după câteva milenii ea a fost transformată într-un produs solid şi dulce, formă sub care este extrem de apreciată şi în zilele noastre. Obţinută din boabele arborelui de cacao, originar din America de Sud, ciocolata era o băutură consumată cu prilejul ceremoniilor specifice celor trei civilizaţii amerindiene: maiaşă, toltecă şi aztecă. Ciocolata era atât de apreciată, încât o vreme boabele de cacao au fost folosite ca monedă de schimb.  În Europa a ajuns la începutul secolului al XVI-lea, când Columb a adus-o din Lumea Nouă. Băutura, cunoscută sub numele de „cacao”, era amestecată din belşug cu zahăr.

„Cândva apanajul aristocrației, ciocolata spune o poveste fascinantă despre roluri sociale, obiceiuri culturale și delicatese culinare. Originile sale sud-americane o învăluie într-o aură sacră, în timp ce istoria recentă îi atribuie statutul desertului ideal. În Europa, lupta pentru supremație se dă între finețea ciocolatei belgiene și exuberanța ciocolatei elvețiene, iar consecințele reușesc să încânte o lume întreagă“, spune Claudia Balaş - Șef Serviciu Secția de Etnografie.

Dulciurile nu au o tradiţie îndelungată în bucătăria românească. Pentru că zahărul apare târziu în istoria civilizaţiei umane, locuitorii teritoriilor româneşti foloseau- ca şi grecii si romanii- mierea si nectarul florilor ca îndulcitor. Creatorii acestor delicatese dulci, cofetarii români, aceştia au apărut în jurul anului 1700, ca urmaşi ai genovezilor de la Caffa, care ştiau să pregătească: “confetii”,”confetiones”.

În tariful din 1727, alcătuit de asutrieci pentru Oltenia (…) sunt trecute cofeturi de trei feluri: venețiene, nemțești și turcești. În 1772 se cumpărau pentru negustorul Constantin Hagi Pop din Sibiu „20 de cutii de confeturi” și ”zece cutii condite. În 1776 găsim, pe o listă de cumpărături pentru o băcănie, „cofeturile de Țarigrad, zahărul de Veneția, smochine, candelul de Veneția dar și cel prost” dar și mai important „halvaua ce se face din nuci în București”.

În 1876 se inaugurează prima fabrică de zahăr din Muntenia, perioadă în care angajați români de la Capșa au plecat la specializare în străinătate iar străinii aduși ca bucatari de zaharicale și-au deschis prăvălii. Despre o industrie a cofetăriei putem însă  vorbi, abia în epoca fanariotă, perioadă în care au apărut In Oltenia dulcețurile și șerbeturile.

„Exponatele fac parte din colecţia particulară a fraţilor Cristian şi Mihai Dumitru, care împreună cu alţi pasionaţi şi colecţionari de jucării au înfiinţat un muzeul virtual al jucăriilor (www.muzeuljucariilor.ro), primul de acest gen din România“, a ţinut să menţioneze Claudia Balaş.

Expoziția va fi deschisă până la data de 15 septembrie 2019.