LudovicOrban

Diurnele plătite de statul român militarilor aflaţi în misiuni în teatrele de operaţii vor fi majorate, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Ministerul Apărării Naţionale (MApN), premierul Ludovic Orban.

Potrivit acestuia, cuantumul diurnelor va fi stabilit în urma unor discuţii cu Ministerul Finanţelor Publice.

"Avem cele mai mici diurne dintre toate ţările participante la misiuni. Ca să zis aşa, până şi Bulgaria are diurne mai mari decât noi, ceea ce este de neacceptat", a afirmat Orban.

Acesta a arătat că la nivelul MApN există un grup de lucru care va elabora un proiect de lege "care să repare nedreptăţile şi inechităţile apărute în cadrul pensiilor de serviciu ale cadrelor militarilor în Ordonanţa 57".

Sursa: www.agerpres.ro

factura bani

Opt din zece facturi (81%) sunt plătite la timp de către consumatorii români, în creştere faţă de anul anterior când 74% dintre acestea erau achitate la termenul limită, potrivit studiului EOS, intitulat "Comportamente de plată europene 2019", realizat de către institutul independent de cercetare al pieţei Kantar Infratest.

La nivel european, comportamentul de plată atât la clienţilor persoane fizice (B2C), cât şi persoane juridice (B2B), a înregistrat evoluţii pozitive în ultimii ani. Astfel, în medie, patru facturi din cinci în Europa de Est sunt plătite în termenul de plată. În acelaşi timp, în Europa de Vest, proporţia ajunge la 83%.

Conform cercetării, în 2019, comportamentul de plată al românilor în ceea ce priveşte plata la timp a facturilor a crescut faţă de 2018, ajungând la 81%, în comparaţie cu 74%, în anul precedent, în ciuda reducerii termenelor de plată pentru persoane fizice, de la 31 de zile în 2018, la 29 de zile în 2019.

În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2018, respectiv de 4%, cu un impact negativ asupra economiei din România. Prin comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic, de 3%.

Companiile din România care au participat la studiul EOS consideră că principalele motive pentru care clienţii persoane juridice nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la proprii clienţi (74%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (67%).

Totodată, clienţii persoane fizice susţin că întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (70%) şi a supra-îndatorării (54%).

În acest context, realizatorii studiului de specialitate menţionează că şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Din cauza acestui comportament, cel mai mult sunt consemnate, la companiile din România, pierderi de profit (63%), probleme cu fluxul de numerar (44%) şi creşterea dobânzilor (38%). Nu în ultimul rând, 15% dintre companiile chestionate şi care activează pe piaţa locală au fost total de acord că plăţile întârziate şi neplata facturilor de către clienţi au condus la un sentiment de vulnerabilitate.

Potrivit sursei citate, în Europa de Est, patru din zece companii colaborează cu furnizori externi de management al creanţelor, în timp ce, în România, aproximativ 47% din companii apelează la soluţii de factoring.

De asemenea, cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de către specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi plăti propriile datorii şi facturi (58%), iar 55% dintre firme investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente.

"În ciuda tendinţei pozitive a comportamentelor de plată, companiile europene privesc între timp sceptic spre viitor. Doar 22 % din companii, versus 24 % în 2018. se aşteaptă la o îmbunătăţire semnificativă a comportamentelor de plată în următorii doi ani. Pe de altă parte, 15% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca lucrurile să se înrăutăţească; cu două procente mai mult faţă de anul precedent. În Europa de Vest, companiile din Germania şi Marea Britanie sunt pesimiste ceea ce priveşte viitorul.
În România, aproximativ 17% din companii cred în îmbunătăţirea comportamentelor de plată şi doar 11 % - versus 25% media europeană, se aşteaptă la o înrăutăţire", relevă concluziile cercetării.

Studiul EOS "Comportamente de plată europene" a fost realizat, în primăvara acestui an, de institutul independent de cercetare a pieţei Kantar pe un eşantion de 3.200 de companii din 17 ţări europene, inclusiv România.

EOS KSI Romania a fost fondată în anul 2002, iar 2005 face parte din EOS Holding GmbH. În prezent, compania are 14 birouri regionale în toată ţara şi aproximativ 550 de angajaţi.

Grupul EOS este unul dintre cei mai importanţi furnizori internaţionali de servicii financiare personalizate, principalul domeniu de activitate fiind managementul creanţelor. La nivel global, compania are aproximativ 7.500 de angajaţi, 20.000 de clienţi în 26 de ţări şi peste 60 de filiale.

Sursa: www.agerpres.ro

alocatiiiiiiiiiiiÎncepând cu  1 ianurie 2020 chiulangii vor rămâne fără alocație. Acestora le vor fi tãiate alocațiile dacă vor avea  un numãr însemnat de absente nemotivate. În funție de numărul lor, alocația se va reduce cu 20% sau va fi suspendată. Noua măsură face parte dintr-un proiect de lege care propune majorări anuale ale banilor

dancila pe bicicletaViorica Dăncilă a fost pusă de staff-ul de campanie să se plimbe sâmbătă dimineața cu bicicleta pe centura orașului Bacău. Ea a primit o bicicletă albă cu ghidon înalt, și a mers câțiva kilometri înconjurată de liderii PSD, pe biciclete negre. 

iohannisPreședintele Klaus Iohannis susține că PSD este un partid care a inhibat creșterea economică a României și îi acuză că prin acțiunile întreprinse încă se mai simte miros de comunism.

646x404

Sporul natural în România a rămas negativ în luna august a acestui an, în condiţiile în care numărul persoanelor care au decedat a fost mai mare cu 1368 faţă de cel al nou-născuţilor vii, reiese din datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna august 2018, numărul decedaţilor l-a depăşit cu 3874 pe cel al nou-născuţilor vii.

Potrivit datelor INS, în august 2019, numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 1.895 faţă de aceeaşi lună din 2018, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 611 mai mic faţă de luna august 2018. În schimb, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 15 mai mare în luna august 2019, decât cel înregistrat în luna august 2018.

"Sporul natural a fost negativ atât în luna august 2019 (-1.368 persoane), cât şi în luna august 2018 (-3.874 persoane)", spun reprezentanţii INS.

Raportat la luna iulie 2019, în august s-a înregistrat naşterea a 18.408 copii, cu 115 mai puţini decât în luna precedentă. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna august 2019 a fost de 107 copii, în scădere cu 5 faţă de luna iulie 2019.

Numărul deceselor înregistrate în luna august 2019 a fost de 19.776, cu 989 mai puţine decât în luna iulie 2019.

Pe de altă parte, numărul căsătoriilor a fost, în luna august 2019, cu 670 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. De asemenea, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunţat cu 1.195 divorţuri mai multe în luna august 2019, decât în luna august 2018.

Faţă de iulie 2019, în luna august, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 22.617 căsătorii, cu 6.225 mai multe, în timp ce numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2770, în creştere cu 486.

Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în perioada de referinţă, precizează INS.

Sursa: www.agerpres.ro

carnati plescoiCârnaţii de Pleşcoi au devenit, de astăzi, al şaselea produs românesc recunoscut şi protejat în Uniunea Europeană. Reprezentanții Comisiei Europene au aprobat înscrierea în registrul ce acordă Indicaţia Geografică Protejată.

concediu suplimentarPărinții care au copii mai mici de 10 ani vor putea beneficia de zile de concediu plătite în plus, conform unui proiect de lege depus în Parlament.

prezidentiabiioooBiroul Electoral Central a stabilit cum va arăta buletinul de vot la alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie. Cei 14 candidaţi au fost traşi la sorţi, iar prioritate au avut cei susţinuţi de partidele parlamentare.